Cuvinte noi de pe la noi : contributii lexicale / Adrian Chircu. - Iaşi : Universitatea "Al. I. Cuza". - [4. p.] ; 24 cm. Extras din Analele Stiintifice, sectiunea III. E. Linguistica tomurile XLIX-L, 2003-2004, Studia Linguistica et philologica, p. 125-12

Cercetarea stilurilor de atașament și a limbajelor iubirii la tineri este deosebit de actuală și importantă în condiția în care orice persoană pe parcursul vieții va menține o relație de cuplu. Cunoașterea propriilor modele de comportament, dar și a partenerului, care poate asigura o înțelegere cognitivă a problemelor de comunicare ce permite empatizarea cu partenerul, care poate uneori copleși cu nevoile sale sau care rănește cu indiferența sa – totul depinzând de dinamica solicitare-răspuns a stilului de atașament și a limbajului iubirii. Acestea definesc în cea mai mare măsură capacitatea de funcționare a unei relații de cuplu calitative.

This paper aims at discussing some problems of the contemporary art through some of Arthur Danto’s theories. The concept of the end of art, the new way of making art, how to understand the contemporary art are some fundamental problems of nowadays art criticism. Comparisons among artistic techniques used by various avant-gardist movements, especially cubist, abstractionist and dadaist ones are intended to build a comprehensive image of the evolution in art creativity towards post-wars period represented by new contributions (Andy Warhol and Joseph Beuys). These examples prove that the contemporary art needs a more attentive interpretation and a better understanding of the material-form connection within the art work and the process of plastic creativity.

This article is a proposal to standardize a punctuation mark – the semicolon –, and describe the situations of use and the communication implications of the sign: prosodic, pragma-semantic and stylistic functions. The relationships between the semicolon and other punctuation marks, as well as recommendations for use in writing practice are also considered. Semicolon is less and less known and used nowadays; its use depends on the author’s preferences. Among the stylistic varieties, the semicolon is used most frequently in the scientific and argumentative style. It is recommended to use semicolon in enumerative series, especially vertically, in constructions containing parallelisms, or in long and complex statements that also contain other internal punctuation marks.

Culegerea de articole reprezintă materialele celei de-a 2-a ediții a Conferinței Internaționale "Lectura ca bază pentru cultură, cunoaștere și dezvoltare", organizată de Biblioteca Națională a Republicii Moldova în septembrie 2020. Temele abordate de către autori sunt de ordin teoretic cât și practic. Volumul al II lea reprezintă diferite abordări ale fenomenului lecturii.

This paragraph examines the impact of Creangă' narrative modelon Paul Goma's prose. The relationship between the character and the author, the narrative figures, the stylistic dominants of the story "Amintiri din copilărie" by Ion Creangă and the novel "Din calidor"by Paul Goma are analysed. It examines the dialogical poetics of the novel, the dialectical relations of the bivoc word, the hybrid construction, plurilingvism, the instinctive genius sense of the language, the intrinsec elements of the narrative model in the line of the Creangă-Sadoveanu tradition.

Abordarea coordonării prin joncțiune din perspectivă evolutivă a urmărit să edifice valorile discursive ale conectorilor, în formula completă a tiparelor acestei relații sintactice, și felul în care norma literară a selectat în timp elementele din fiecare subclasă. Au fost preluate informațiile statistice și cele referitoare la distribuția în ariile dialectale din studiile de specialitate recente, lucrarea recurgînd numai la exemplificări diverse, din textele românești ale primelor trei secole, evidențiind astfel continuitatea proceselor. Obiectivul principal al cercetării a fost integrarea în sistemul coordonării a tiparelor pe care cercetarea de pînă acum le-a neglijat în cea mai mare parte, chiar cînd era vorba de limba română actuală. A fost descrisă, de asemenea, (la raportul adversativ) și coordonarea din frazele de tip periodic, concesivă și condițională (aceasta din urmă nesemnalată în limba actuală), ca un fapt de continuitate: latina populară – limba română.